Draga cititorule,

Bine ai venit si iti multumesc ca te afli aici.

As dori sa iti impartasesc cate ceva despre mine, pentru ca intalnirea noastra sa fie una fireasca si autentica. Cred profund ca oricine porneste intr-o calatorie terapeutica are dreptul sa cunoasca persoana cu care va purta conversatii semnificative, careia ii va incredinta fragmente din propria poveste si in fata careia isi va deschide, treptat, inima si vulnerabilitatile.

Paradoxal, dintre toate textele pe care le-am scris de-a lungul anilor, acesta s-a dovedit a fi cel mai dificil. Poate din grija ca a spune prea mult despre mine nu ti-ar fi de un real folos — mai ales daca vom lucra impreuna — si ca o astfel de expunere ar putea genera transfer (daca doresti sa afli mai multe despre acest subiect, vei gasi un link la finalul paginii).

Numele meu este Catalina. M-am nascut in urma cu o jumatate de secol, intr-un frumos si pitoresc colt de Romanie. De mica am visat sa devin dascal — poate pentru ca am iubit dintotdeauna copiii si felul lor unic de a privi lumea. Copilaria mi-am petrecut-o intre vacantele la bunici si zilele de scoala insufletite de orele intregi printre rafturile prafuite ale bibliotecii scolii.

Am urmat prestigiosul Liceu National „Zinca Golescu” (astazi Colegiu National), cu specializarea Filologie, iar mai tarziu am facut primii pasi catre visul meu, studiind Socio-Psiho-Pedagogia in cadrul Colegiului Universitar, unde, timp de trei ani m-am pregatit pentru a deveni dascal. Insa, pe masura ce studiile se apropiau de final, s-a conturat tot mai clar dorinta de a intelege oamenii mai profund — atat pe cei tineri, cat si pe cei maturi.

Astfel a inceput un nou capitol. Imediat dupa absolvirea colegiului, am continuat studiile timp de inca trei ani la Universitatea din Pitesti, cu specializarea Filosofie–Psihologie, iar un an mai tarziu am finalizat si programul de licenta in Psihologie, de patru ani, la Universitatea din Bucuresti — o perioada care mi-a consolidat definitiv pasiunea pentru acest domeniu.

In toti acesti ani de studiu am descoperit Metafizica — o intalnire care a ramas cu mine de atunci. Fascinatia pentru marile intrebari ale existentei a devenit un fir calauzitor prezent in fiecare etapa a parcursului meu academic si personal.

In aceeasi perioada — poate si pentru ca studiile pareau a nu se mai termina — am inceput sa lucrez, insa nu in domeniul la care visasem. Mi-am construit o cariera in sectorul economic, care mi-a adus numeroase realizari si satisfactii profesionale, dar care nu a reusit niciodata sa inlocuiasca pe deplin sentimentul de sens si implinire pe care il regaseam in psihologie si in dorinta de a intelege mai profund experienta umana.

De-a lungul acelor ani, am continuat sa urmez ceea ce imi hranea mintea si sufletul. Am citit zeci de studii, articole si carti; am explorat tehnici de prim-ajutor psihologic si numeroase alte domenii conexe. Cu toate acestea, ceva esential inca lipsea.

Pentru a completa golul, am mers dincolo de studiul individual si am continuat sa imi extind pregatirea profesionala. Printre altele, am urmat cursuri de specializare in Terapie Cognitiv-Comportamentala (CBT), Programare Neuro-Lingvistica (NLP) si Life Coaching. De asemenea, am obtinut o diploma de Master intr-un domeniu care ma captivase inca din primii ani de studentie: Metafizica.

Aceasta alegere a venit natural, pentru ca dincolo de ritmurile cotidiene care ne consuma energia si timpul, am fost mereu atrasa de intrebarile profunde ale existentei, de natura realitatii, cauzalitate si principii universale, timp si spatiu, divinitate si transcendenta — intrebari care au fascinat de-a lungul timpului unii dintre cei mai mari ganditori ai lumii.

Prin studiu si prin linistea vibranta a cartilor, am ajuns sa inteleg ca omul nu este doar o fiinta rece, mecanica, ci o entitate extraordinara si misterioasa.

Aceasta intelegere m-a condus catre decizia de a urma un Doctorat in Consiliere Transpersonala. Teza mea de doctorat a explorat natura profund personala a viselor si modul in care simbolurile si semnificatiile acestora pot aduce la lumina emotii, experiente si aspecte ale propriei noastre fiinte pe care nu le recunoastem intotdeauna pe deplin sau pe care nu le acceptam in mod constient.

Iar, in cele din urma, am facut pasul catre ceea ce am iubit dintotdeauna: sa fiu alaturi de oameni in procesul lor de a-si vindeca ranile emotionale, de a se intelege mai profund si de a-si redescoperi forta interioara.

Poate pentru ca si eu am avut, la randul meu, nevoie de sprijin, inteleg cat de mult poate conta acesta. Desi parcursul meu academic a fost unul constant ascendent, drumul personal a fost presarat cu multe suisuri si coborasuri. Am trait personal multe dintre dificultatile cu care se confrunta cei care astazi imi cauta indrumarea. Cunosc abuzul, abandonul si violenta. Cunosc frica, singuratatea si tristetea. Si, poate prea devreme in viata, am ajuns sa stiu modurile dureroase in care oamenii se pot rani unii pe altii.

In timp, insa, am inteles ca supravietuirea cere mai mult decat dorinta — cere curaj si determinare. Am descoperit ca o singura persoana extraordinara poate lumina o lume intreaga si poate echilibra o mie de experiente negative. Am invatat sa lupt, sa merg mai departe si sa transform fiecare incercare intr-o oportunitate de crestere si sens.

In cautarile mele, viata m-a purtat prin locuri remarcabile, unde am descoperit un alt tip de frumusete – cea a contrastelor: forfota oraselor aglomerate si linistea naturii, locuri in care trecutul si prezentul coexista atat de armonios, precum si oameni ale caror povesti ne inspira sa privim viata cu mai multa curiozitate si deschidere, amintindu-ne tuturor cat de profund de asemanatori suntem.

Am simtit dintotdeauna o legatura aparte cu natura si cu acele clipe de liniste care ne dau ragazul sa ne intoarcem catre noi insine. Cred ca empatia, curiozitatea si respectul pentru unicitatea experientei fiecarui om sunt esentiale nu doar in terapie, ci si in felul in care alegem sa ne apropiem unii de ceilalti.

Aspir la intelepciune si sper ca, intr-o zi, sa o pot atinge.

Continui sa studiez pentru ca iubesc cu adevarat ceea ce fac. Urmez acest drum din pasiune si sper ca tot ceea ce am invatat — din carti, din studii ori din experientele vietii — sa iti poata fi de folos si tie, atunci cand vei avea cea mai mare nevoie.